Când pornești la drum ca profesionist în administrația publică contează oamenii, ideile și lecțiile pe care le poți învăța de la cei ce deja au trecut prin experiențe similare. Între 6 și 13 iulie 2025, am avut privilegiul de a participa, în calitate de Administrator public al Comunei Smârdan și Prim-vicepreședinte al Asociației Administratorilor Publici din România, la un schimb de experiență internațional în Republica Moldova, ca parte a proiectului „Asistență în domeniul administrației publice locale”, susținut de Agenția RoAid și coordonat de Ministerul Afacerilor Externe.

Această acțiune a fost mai mult decât o misiune profesională a fost o lecție despre potențialul real al administrațiilor locale, despre greșelile pe care România le-a făcut și despre cum ele pot deveni avertismente utile pentru Moldova, aflată acum în pragul unei decizii istorice: drumul spre aderarea la Uniunea Europeană.

De ce Moldova? De ce acum?

Republica Moldova se află într-un moment de cotitură. Procesul de preaderare la Uniunea Europeană vine cu oportunități majore, dar și cu provocări administrative, legislative și instituționale. În România, am trăit toate aceste etape pe propria noastră piele – uneori în mod reușit, alteori mai puțin reușit. Tocmai de aceea, schimbul de experiență organizat de Asociația Administratorilor Publici din România vine într-un moment extrem de important pentru Republica Moldova.

Alături de o delegație condusă de domnul Marian Florea Președintele Asociației Administratorilor Publici din România și care a fost formată din 20 de experți români în atragerea de fonduri europene, am vizitat șapte localități moldovenești: Bălți, Sângerei, Ocnița, Briceni, Vulcănești, Ceadîr-Lunga și Comrat. Fiecare oprire a însemnat o întâlnire complexă cu reprezentanți ai administrației locale și ai comunității – nu doar primari, ci și consilieri locali, funcționari publici, directori de instituții, cadre didactice și alți lideri comunitari.

Tema mea: planificarea strategică – principalul pilon pentru atragerea fondurilor europene

La fiecare dintre aceste întâlniri, am susținut o scurtă prezentare cu tema:

🧭 „Planificarea strategică a UAT-urilor – principalul pilon în obținerea fondurilor europene”

Am pornit de la o realitate simplă, dar adesea ignorată: fără viziune, fără strategie, fără priorități clar definite, accesarea fondurilor europene devine o loterie administrativă.

Am discutat cu sinceritate despre necesitatea ca fiecare localitate – indiferent de dimensiune – să își fundamenteze deciziile de investiții pe un cadru strategic coerent, aliniat cu prioritățile europene: tranziția verde, digitalizarea, incluziunea socială, educația, infrastructura locală.

Oameni cu întrebări și așteptări reale

Unul dintre cele mai surprinzătoare aspecte (în ceea ce mă privește) ale vizitei a fost interesul puternic al celor prezenți. În fiecare oraș, sala era plină – nu doar de oficiali locali, ci și de profesori, funcționari, reprezentanți ai societății civile. Oamenii au pus întrebări directe și precise:

• Cum trebuie pregătit un proiect pentru a fi eligibil?
• Ce presupune un audit de conformitate?
• Cât de importantă este asocierea între UAT-uri?
• Ce greșeli au fost fatale pentru România în 2007?

Atât eu cât și membrii delegații am răspuns cât am putut de clar și sincer. Am vorbit despre blocajele din România: lipsa capacității administrative, documentații prost fundamentate, proiecte scrise în grabă, neînțelegeri privind regulamentele europene.

Lecțiile României – avertismente pentru Moldova

Am spus-o cu convingere: România a plătit scump lipsa de pregătire în anii imediat următori aderării. Am avut localități care au ratat finanțări importante pentru că nu aveau strategii aprobate sau pentru că nu știau cum să colaboreze cu consultanții.

În Moldova, încă se mai poate face lucrurile cu cap. Există entuziasm, dorință, mobilizare. Ce lipsește este adesea ghidajul tehnic, experiența practică, contactul direct cu cei care au trecut prin toate etapele de implementare.

De la prezentări la parteneriate

Un alt rezultat important al acestei vizite: am primit solicitări directe de parteneriat din partea unor administrații locale din Republica Moldova. Le-am notat pe toate și le voi supune atenției domnului primar Silviu Zinica, pentru a identifica acele direcții unde putem colabora concret și reciproc avantajos.

Parteneriatul nu înseamnă doar schimb de idei. Înseamnă sprijin pentru scrierea de proiecte comune, înseamnă modele de bune practici transferate, înseamnă sprijin instituțional în procesul de modernizare.

Întâlnirea cu Ambasada României – un pas necesar

Vizita s-a încheiat cu o întrevedere oficială cu reprezentanții Ambasadei României la Chișinău, unde am prezentat – alături de colegii din delegație – un feedback sincer și bine argumentat despre realitățile din teritoriu.

Am subliniat că Moldova are nevoie de sprijin tehnic, formare continuă și relații instituționale funcționale cu administrațiile din România, mai ales în contextul în care modelul românesc poate servi ca punct de referință – cu bune și cu rele.

Smârdanul – o comunitate de care sunt mândru

În toate aceste zile, am vorbit despre ce am învățat la Smârdan. Despre cum am început să lucrăm organizat, cum am învățat din greșeli și cum am construit un portofoliu de proiecte care să răspundă nevoilor reale ale cetățenilor și care să fie în același timp realizabile.

Am participat cu responsabilitatea faptului că reprezint România, dar în același timp am fost mândru să vorbesc despre Smârdan și despre oamenii din această comunitate și bineînțeles despre echipa din care fac parte în cadrul Primăriei Comunei Smârdan.

Concluzii – viitorul se construiește prin colaborare

Republica Moldova are șansa de a nu repeta greșelile României, de a construi cu mintea limpede și cu exemple clare în față. Tot ce trebuie este curajul de a cere ajutor, deschiderea de a colabora și răbdarea de a construi instituțional.

În loc de încheiere

Mulțumesc Asociației Administratorilor Publici din România pentru oportunitatea oferită. Mulțumesc Ambasadei României la Chișinău pentru sprijinul diplomatic. Și mai ales, mulțumesc tuturor colegilor și partenerilor din Republica Moldova pentru modul extrem de cald în care am fost primiți și pentru dorința lor de colaborare.

Galerie de imagini